Ne doream de ceva vreme o evadare din Bucureşti, dar evadare din aia ca la carte…fără Internet, fără telefon mobil, fără urmă de tehnologie.
Ne doream ieşirea asta pentru noi, părinţii stresaţi de Bucureşti, dar şi pentru Ema, care ne-a tot întrebat cu o inocenţă naturală cum o să supravieţuim fără internet două zile. Atunci ne-am dat seamă ca avem nevoie de ieşirea asta de familie, ca o evadare, dar mai ales ca o provocare prin care să ne demonstrăm singuri că există viaţă şi fără telefoane, computere şi tablete!
